Iarna unui gând


Ninge peste ani, ca-n fiecare iarnă,
Fulguind în suflet amintiri de-amor,
Focul arde lemnul ca o sfântă hrană
Cum aprins în mine-i dulcele fior…

Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartă
Jăruindu-mi focul purului păcat,
Încrezător în noi, încrezător în soartă;
Juvenile clipe care au plecat…

Ca un fum albastru-n facla argintie
Se strecoară tainic stele scânteind,
Povesti de iubire scrise pe hârtie
Ninse ca în iarna unui tandru gând:

Clipele din ierni demult înghețate,
Nea de vechi regrete topite-n sărut
Ca buzele de fragă, dulci și minunate,
Ce-au topit iubirea, ori mi s-a părut…  

Revizuit la gura sobei: 07.12.2019

Sursa foto: depuismonhamac.jardiland

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.