Noapte argintie


Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară,
Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci,
Aducând din depărtare într-o nestemată seară
În divină împreunare fluturii platini și reci…

Într-o dumbravă uitată purtând dor de căprioare,
Îngerii plutesc în aer răspândind duios vecernii…
Țurțurii podobiți pe cetini se topesc în lăcrimioare,
Briliante trecătoare de pe trena lungă a iernii.

Peste toate aceste clipe zurgălăi se aud departe…
Renii trag o săniuță scăpărând luciri de gheață;
Cu desagi e prea plinuță și-aplecată într-o parte,
Dar un moș o ține bine hohotind prin barba creață!

Revizuit lângă brăduț: 24.12.2019
Sursa foto: 4tuning.ro

Gândurile lui moșu


Aud o melodie pe strune de vioară,
Sufletu-mi adie doru-n fapt de seară…
De-aș fi lăutarul, tu vioara mea,
Doru-aș potoli cu făptura ta.

Cântă dor duios, cântă-mi un tango!
Fă-mi din suflet liră și în gama Do
Fii-mi o Crăciuniță cu sfioasă strună,
Eu să-ți fiu arcuș, zâna mea cea bună!

Voi veni la tine-n noaptea de Crăciun
Să-ți ascult vioara, să-ți fiu Moșul Bun…
Pe refren să torci unduiri sublime,
Să îmi mângăi chipul cu suave rime,

Barba albă ninsă de ierni vechi și grele,
Tu cuprinsă toată de trăiri rebele,
Fructul interzis haide să-l mușcăm,
Ceasul nostalgiei să îl consumăm…!

Revizuit la gura sobei: 09.12.2019
Sursa foto: Pinterest

După nori


După nori se-nvăle Luna
Într-o iarnă ancestrală,
Horoscoapele-ntr-una
Prezic: spaimă mondială!

După nori se ascund mistere
Ferecate-n steagul Lunii,
Prinse-n rocile austere
Pentru a le deschide unii…

După nori sunt și poeme
Strânse-n lanțuri argintate,
Zale grele cu dileme
Ce așteaptă dezlegate…

Poate-n iarna ce-o să vină
Călimara se va umple,
Muza nu ne-o fi jivină
Și ne-o sufla pe la tâmple…

Focul arde la portiță
O scânteie vrea să sară,
Sărut ,,muza” pe guriță
Poate s-o aprinde iară!

Revizuit:21.12.2019
Surse foto: Pinterest
Numerologist.com
space.hellopeople.site
fashionnova

Pastel dintr-o iarnă


Lângă Someș prin luncuță
O mândruță se preumblă
Ascultând o vrăbiuță
Care i se zbate-n tâmplă…

Vrăbiuța-i ciripește:
Cip-cirip-uri de amor
Despre dragul ce-l iubește
Și-i răsfiră tainic dor…

Lunca prinde iarăși viață
Printre unde de lumină
Ce răzbat prin dimineață
Și destramă ceața fină.

Sloiuri reci se strâng în zare,
Someșul e pod de gheață;
Iarna toarce în fuioare
Zâmbind alb prin strungăreață…

………………………….
Drăguțul codri colindă,
Gândul la mândruță-i zboară;
În a sufletului oglindă
Draga lui îl împresoară…

Pașii-i prin zăpadă apasă
Lăsând urme trecătoare
Pe poteca către casă
Unde îl așteaptă o floare…

Cristalini din cetini dalbe
Țurțuri plâng mărgăritare
Alintându-se în salbe
Care strălucesc sub soare.

Sloiuri se tot strâng pe Someș,
Apa într-un târziu să-i scurgă…
Timpul însă curge leneș
Până la mândră să ajungă…

Actualizat: 20.12.2019

Sursa foto: Pixnio


Picături de fragi


Săruturi înfierbântate
Ne respiră dragostea,
Buzele înfometate
Nu vor locului să stea!
 
Când uşoare, când strivite
Prin a amorului cătare,
Regăsite, potrivite
Într-o dulce-mbrățișare...
 
Fulgii parcă-s de poveste
Aşezați pe buzele-ți dragi,
Strălucind îmi dau de veste:
Să le sărut cât încă-s fragi...
 
Și le sărut, și nu mă satur
De-a lor miere-mbătătoare!
Vapez clipa dintr-un abur
Prin amintiri nemuritoare...

Revizuit: 09.12.2019
Sursa foto: Pinterest

Himerele din pustiul iernii


Din pustiu iar bate vântul,
Gerul printre pietre crapă,
Gheața acoperă pământul,
Platoșă e… şi peste apă.

Peste ea și obolul iernii
O căruță c-un biet cal
Se împotrivește vremii
Trecând vadul către mal.

Sticla pârâie sub roate,
Căruțașul cruce își face!
Aplecat de vânt din spate,
Șchifuit prin mii de ace…

Nu mai are mult săracul
Până râul îl va trece,
Dar se teme că la dracul!
Se va duce în apa rece…

Roatele prin praf de gheață
Tânguiesc risipa serii,
Calul trage stors de viață,
Badea poartă dorul verii…

După cruntă chinuială
Omul nostru din căruță
Se lipește cu sfială
Lângă draga lui mândruță…

Focul chinuie himere!
Viforul la geamuri bate;
Prin dulci clipe efemere
În căruță el se zbate…

Roatele-s înțepenite,
Calul îi căzut pe-o parte;
Prin troienile cernite
Badea este dus departe…

În pustiu au plecat vânturi,
Fulgii mari din cer valsează;
Mândra își croșetează fluturi
Printre griji… Apoi oftează!

02.12.2016

Sursa foto: Pinterest

Iarna unui gând


Ninge peste ani, ca-n fiecare iarnă,
Fulguind în suflet amintiri de-amor,
Focul arde lemnul ca o sfântă hrană
Cum aprins în mine-i dulcele fior…

Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartă
Jăruindu-mi focul purului păcat,
Încrezător în noi, încrezător în soartă;
Juvenile clipe care au plecat…

Ca un fum albastru-n facla argintie
Se strecoară tainic stele scânteind,
Povesti de iubire scrise pe hârtie
Ninse ca în iarna unui tandru gând:

Clipele din ierni demult înghețate,
Nea de vechi regrete topite-n sărut
Ca buzele de fragă, dulci și minunate,
Ce-au topit iubirea, ori mi s-a părut…  

Revizuit la gura sobei: 07.12.2019

Sursa foto: depuismonhamac.jardiland

Originea din punct


        Fizica cuantică a fost la început microbul unor genii care au teoretizat o odaie care are o ușă bine zăvorâtă și se chinuie și în prezent să o deschidă-pasionați fiind de literatura S.F. sau poate, chiar scriitorii genului literar pomenit mai sus sau inspirat din scânteia de geniu a marilor fizicieni… Cine mai știe!?
       În interiorul unui simplu microb se ascunde un gigant univers cu miliarde de stele… Când moare microbul miliardele de stele declanșează big-bangul unei supernove cosmice ce va deveni în cele din urmă o invizibilă gaură-neagră în imunitatea sistemului purtător de microbi, dezechilibrând balanța în favoarea acelei găuri-negre care îi va aspira pe toți ceilalți microbi în viață din sistemul care îi găzduiește astfel că aceștia din urmă nu vor deceda ci vor călătorii temporal asimilând A.D.N.-ul universului căpcăun până la întâlnirea din punctul când acesta îl avea drept platoșă pe microbul încă în viață… Astfel apare punctul originii unei seculare întrebări:
,, Cine a apărut prima oară: oul sau găina?”
       Nimeni din cei care s-au întrebat nu au găsit vreodată răspunsul deoarece au fost cuprinși de un ger galactic înfiorător care le-a înghețat culoarea portocalie a jarului de la țigară iar în loc să tragă din fumul inspirator de idei, au inhalat microbul renăscut și puternic care în final i-a ucis sau le-a ucis inteligența, sau poate și una, și alta.
       Concluzia: Cine gândește și scrie prea mult se apucă de fumat iar fumatul dăunează grav sănătății!
       Gata am plecat la o țigare că m-o prins iară ,,microbul”-(scrisului), dar poate că acum a trecut și gerul de sub stele… Noapte bună!


06.12.2019-,,La Gura Sobei”
Sursa foto: Pinterest

Țigara


Țigara agravează grav non-me

Of, draga mea, am rămas fără tine!
Sufletul îl linișteai în nopțile tăcute.
Degeaba stelele-s sublime-n galaxii senine
Când gândurile-s topite-n vrute și nevrute…

Sunt împătimit de tine… de silueta ta;
Ești efemerica iubire ce îmbolnăvește
Dar ce să fac? Nu te-aș putea lăsa!
Sau poate… Doar Domnul hotărăște…

Îmi amintesc aievea… Profund înfiorat:
Sărutul amețitor cu care îmi alintai
Sufletul de griji și-amar împovărat
Sub vișinul albit de florile din Mai…

Dar gata! Până aici iubire adolescentină!
Te doresc din nou cu patimă nebună!
Ești atât de albă, de subțire și de fină…
Mă duc după tine pe lăutrica-mi furtună!

Vol. ,,Şoaptele destinului”-Ed. Națiunea, Bucureşti 2014
Revizuit: 02.09.2019

Sursa photo: Pinterest

O altă idee…


(Din gândurile lui Gică...)-pamflet

(Din gândurile lui Gică…)-pamflet

Mărie, of, nevastă!
Anii trec, te crezi mireasă…
Mărie, of, năpastă!
Ți-ai dat sufletul din casă…

Mă cerţi în fiecare noapte: 
-Eşti un păcătos măi Gică!
Asta chiar nu se mai poate;
Nu-s mirean, dar ea-i gagică! 

Toată ziua se-ngrijeşte
La oglindă-n dormitor, 
Ochii-ntruna şi-i vopseşte, 
Pe buze dă struguşor… 

Horoscopul nu îl pierde, 
Neti Sandu-i ghicitor. 
Ce-a urzit nu se mai vede, 
Şi la noi în dormitor… 

Unde…  ce-aş mai rupe patul, 
De m-ar lăsa lângă ea;
Mă respinge, că păcatul:
Face căsnicia grea!

Grei sunt şi hormonii mei
Că abia mai pot să merg 
Pe trotuarul de sub tei, 
Când cu umbra-ncet îl şterg… 

Ba o doare capul şi nu mă doreşte, 
Ba i se usucă gura de pelinul meu!
Totuşi pe Popică de cum îl zăreşte, 
Cămeşuţa decoltată-i umezită greu… 

Vise de năroadă pentru c-am aflat
De la o vecină care mă iubeşte, 
Că Popică pe invers ar fi încurcat
Cu un tânăr care-l prea-fericeşte… 

Tac din gură, pentru că-i păcat
Să-i stric visele, dorințele deșarte… 
Îmi rămâne patul iarăși nestricat 
Dar la vecinica o să-l rup la noapte…
(Revizuit: 28.09.2019)
Sursa photo: Pinterest