Ochii îți sunt universul înstelat,
Mister total de dragoste şi dor…
Ochii tăi sunt timpul înşelat;
Pierdut e… fără de privirea lor…
Ochii tăi iubito sunt murele pădurii,
Sunt afine ce plâng dulceață,
Sunt diamantele neprețuite ale naturii
Când Evă îmi eşti în fiecare dimineață…
Soare îmi eşti din zi şi până-n seară
Iar în razele de Lună îmi eşti lumină…
Eu sunt un fluture cu aripile de ceară
Care spre tine încearcă să revină.
Nu sunt Sisif dar cât eşti de departe,
Refren de aripi cântat într-o secundă;
Căte clepsidre de secunde-s sparte
Şi cât nisip morganic ne inundă…
Ochii tăi iubito sunt universuri,
Sunt secunde scurse prin al meu condei
Ce-ți scrie versuri după alte versuri
Din tainica clepsidră cu gânduri şi idei…
Acadele 