Lângă Someș prin luncuță
O mândruță se preumblă
Ascultând o vrăbiuță
Care i se zbate-n tâmplă…
Vrăbiuța-i ciripește:
Cip-cirip-uri de amor
Despre dragul ce-l iubește
Și-i răsfiră tainic dor…
Lunca prinde iarăși viață
Printre unde de lumină
Ce răzbat prin dimineață
Și destramă ceața fină.
Sloiuri reci se strâng în zare,
Someșul e pod de gheață;
Iarna toarce în fuioare
Zâmbind alb prin strungăreață…
………………………….
Drăguțul codri colindă,
Gândul la mândruță-i zboară;
În a sufletului oglindă
Draga lui îl împresoară…
Pașii-i prin zăpadă apasă
Lăsând urme trecătoare
Pe poteca către casă
Unde îl așteaptă o floare…
Cristalini din cetini dalbe
Țurțuri plâng mărgăritare
Alintându-se în salbe
Care strălucesc sub soare.
Sloiuri se tot strâng pe Someș,
Apa într-un târziu să-i scurgă…
Timpul însă curge leneș
Până la mândră să ajungă…
Actualizat: 20.12.2019
Sursa foto: Pixnio
Acadele 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.