Boboteaza încălzirii globale

Reprezentativ

Autor: Emilian Oniciuc

    

Ce înseamnă să fii scriitor? Ce înseamnă școala veche a scrisului în comparație cu școala contemporană a ceva ce aparent nu mai există? Eu cred că nu este nici o diferență! Dragostea pentru scris devine o pasiune iar în cele din urmă o dependență umană, frumoasă și sănătoasă.
      De ce aș scrie precum Eminescu, aș vrea eu, când romantismul de pe vremea ,,Luceafărului” atingea delicat corzile de harpă sau vioară ale sufletului feminin și nu numai… Acum aceleași suflete sunt atinse de aripile albe ale textelor fără conținut metaforic care suflă financiar în velele figurative ale unor vapoare personale ce absorb precum un burete pe iepurașele consumatoare de alte cele…
       În ziua de azi romantismul este neaua din încălzirea globală a Ginghis Han-ilor
mondiali! Unii sunt Frații Cărămidă, Frații Ĵucăuși sau Cei Șapte Pitici, dar mai ales Cei Patruzeci De Hoți! Ultimii au rămas contemporani și le facem și noi ce le-au făcut și alții până în prezent…
       De ce aș scrie precum Ion Creangă, glumesc-desigur, când nostalgia copilăriei mi-a fost deraiată la liniile de viteză ale internetului care îmi depășește imaginația și nostalgia înainte de propriile amintiri?
        Oricum Capra Cu Trei Iezi a rămas nu numai văduvă dar a fost luată de soție drept ,,fată mare” de Ursul Păcălit de vulpea din Ukraina…
        Nu mai scriu nimic. Vine boboteaza, încălzirea globală a venit de mult, iar eu privesc doar la boții informatici care se străduiesc să scrie oricum mai bine decât mine: un nou conținut, o nouă literatură într-o limbă română fără greșeli de ortografie…

Emilian Oniciuc-05.01.2023

Foto: Emilian Oniciuc